Călin Georgescu dă în judecată Administrația Prezidențială și serviciile secrete
Călin Georgescu, candidatul care s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale, a inițiat o acțiune juridică împotriva Administrației Prezidențiale, Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Ministerului de Interne (MAI) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Acțiunea, înaintată Curții de Apel București, vizează suspendarea executării actelor administrative reprezentate de documentele desecretizate de aceste instituții, care au dus la anularea primului tur al alegerilor.
Decizia Curții Constituționale: alegerile vor fi reluate de la zero
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis vineri, 6 decembrie 2024, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, precizând că procesul electoral trebuie reluat în integralitate. Aceasta înseamnă că toți candidații vor trebui să se înscrie din nou și să treacă prin validarea Biroului Electoral Central. Deși CCR nu a explicat în detaliu motivele deciziei, aceasta a venit pe fondul informațiilor desecretizate de serviciile secrete, care au semnalat imixtiunea unui „actor statal” în campania electorală a lui Călin Georgescu.
„Activitate coordonată de un actor statal”
Potrivit documentelor desecretizate, promovarea lui Călin Georgescu în mediul online nu a fost organică, ci a fost rezultatul unei campanii coordonate de un „actor statal” printr-un canal alternativ de comunicare. Un document al SRI arată că această campanie a fost similară tacticilor folosite de Federația Rusă în alte contexte, inclusiv în Ucraina, înainte de inițierea conflictului militar.
Mai mult, Ministerul de Interne a identificat un tipar de acțiune asemănător campaniei ruse „Frate lângă Frate”, implementată în Ucraina. Campania „Echilibru și verticalitate”, care a promovat candidatul Călin Georgescu, a fost menționată ca având același format și scopuri propagandistice.
Legături cu extremismul de dreapta
Un alt detaliu din documentele declasificate arată implicarea unui adept al extremismului de dreapta în promovarea și cumpărarea de voturi pentru Georgescu. Conform unei investigații G4Media, este vorba despre Eugen Sechila, cunoscut pentru organizarea de tabere militare.
Georgescu contestă acuzațiile și documentele desecretizate
Într-o acțiune în contencios administrativ și fiscal, Călin Georgescu și Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) contestă aceste documente, cerând suspendarea efectelor lor. Contestarea include documentele desecretizate ale Administrației Prezidențiale, SRI, SIE, MAI și STS, toate prezentate în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie 2024.
Georgescu consideră că documentele sunt „nejustificate și părtinitoare”, acuzând autoritățile de interferență în procesul democratic. „Vom continua să luptăm pentru adevăr și pentru apărarea principiilor democratice”, a declarat candidatul într-o postare pe rețelele sociale.
Rolul CSAT și decizia președintelui Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor la cererea instituțiilor emitente, conform legii, în contextul unei presiuni publice tot mai mari pentru transparență.
Ce urmează?
Acțiunea juridică inițiată de Călin Georgescu pune în discuție modul în care instituțiile statului gestionează alegerile și implicarea acestora în procesele electorale. În paralel, guvernul va trebui să stabilească o nouă dată pentru alegerile prezidențiale, iar candidații vor trebui să reia procedurile de înscriere. Contestarea rezultatelor din primul tur și acuzațiile de imixtiune străină subliniază provocările persistente legate de integritatea procesului democratic în România.
Sursă: G4Media
