În contextul activității seismice recente, cu un cutremur de magnitudine 4,2 înregistrat în zona seismică Vrancea pe 4 februarie 2025, preocupările privind pregătirea României pentru astfel de evenimente sunt tot mai accentuate. Specialiștii avertizează că zona Vrancea poate genera seisme cu magnitudini de până la 7,6, subliniind necesitatea unor măsuri de siguranță adecvate.
Măsuri guvernamentale pentru reducerea riscului seismic
Ministerul Dezvoltării a alocat în 2025 fonduri semnificative pentru combaterea riscului seismic, bugetul fiind aprobat fără amendamente de comisiile parlamentare de buget și finanțe. De asemenea, Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic prevede măsuri precum consolidarea clădirilor vulnerabile și educarea populației în privința comportamentului adecvat în caz de cutremur.
Importanța asigurărilor de locuință
Asigurarea locuinței reprezintă o măsură esențială de protecție împotriva cutremurelor, ajutând la protejarea investiției și reducerea impactului financiar în cazul unor daune. O astfel de asigurare acoperă, de obicei, costurile de reparație sau reconstrucție a clădirii și poate include și bunurile din interior.
Reguli de comportament în timpul seismelor
În cazul unui cutremur, este esențial să păstrăm calmul și să acționăm rapid, conform recomandărilor specialiștilor în siguranță seismică. În funcție de locul în care ne aflăm în momentul producerii seismului, măsurile pe care trebuie să le luăm pot varia:
- În interiorul unei clădiri: Se recomandă să ne adăpostim sub o masă solidă, un birou sau lângă un perete de rezistență, protejând capul și gâtul cu brațele. Este important să evităm apropierea de ferestre, oglinzi, dulapuri sau alte obiecte care ar putea cădea și provoca răni. De asemenea, este esențial să nu fugim pe scări sau să folosim liftul, deoarece acestea pot deveni periculoase în timpul unui cutremur.
- În exterior: Dacă ne aflăm afară, trebuie să ne îndepărtăm de clădiri, stâlpi de electricitate, copaci sau alte structuri care pot colapsa. Cel mai sigur loc este o zonă deschisă, unde riscul de a fi lovit de obiecte în cădere este minim.
- În mașină: Dacă suntem la volan în timpul unui cutremur, este recomandat să oprim pe marginea drumului, departe de poduri, tuneluri, linii electrice sau clădiri. Trebuie să rămânem în mașină până la finalul seismului, deoarece aceasta oferă un grad de protecție împotriva obiectelor căzătoare.
După ce seismul s-a oprit, trebuie să verificăm dacă suntem răniți și să ajutăm persoanele din jur, dacă este posibil. În cazul în care ne aflăm într-o clădire afectată, trebuie să părăsim zona cu grijă, evitând treptele deteriorate sau zonele cu riscuri de prăbușire. Totodată, este important să evităm folosirea telefoanelor mobile pentru apeluri nesemnificative, lăsând liniile libere pentru urgențe.
Aceste măsuri de siguranță pot face diferența dintre supraviețuire și accidentare gravă, așa că este crucial ca fiecare cetățean să fie pregătit și informat cu privire la acțiunile corecte în caz de cutremur..
Consolidarea clădirilor vulnerabile
Una dintre cele mai importante măsuri de siguranță împotriva cutremurelor este consolidarea clădirilor vulnerabile. În România, mii de imobile, în special cele construite înainte de anii 1980, prezintă un risc seismic ridicat, iar experții avertizează că un cutremur major ar putea avea efecte devastatoare asupra acestora.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, în 2025, un număr de 2.681 de localități din România necesită intervenții urgente pentru reducerea riscului seismic. Clădirile considerate periculoase sunt cele expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, adică imobile cu pericol ridicat de prăbușire în cazul unui seism puternic. Printre acestea se numără școli, spitale, blocuri de locuințe și clădiri administrative, unele dintre ele aflate în uz zilnic de către mii de persoane.
Pentru a accelera procesul de consolidare, Legea nr. 212/2022 impune ca toate instituțiile publice să înceapă expertizarea tehnică a clădirilor până la 1 ianuarie 2025. Această măsură este crucială, deoarece permite identificarea rapidă a imobilelor vulnerabile și alocarea fondurilor necesare pentru reabilitare.
Metodele de consolidare utilizate includ:
- Întărirea pereților și structurilor de rezistență prin adăugarea de cadre metalice sau structuri din beton armat.
- Montarea de amortizoare seismice, care ajută la disiparea energiei eliberate în timpul unui cutremur.
- Reabilitarea fundațiilor pentru a le face mai rezistente la mișcările tectonice.
- Înlocuirea materialelor vechi și fragile cu unele moderne, mai elastice și mai rezistente la șocuri.
Deși autoritățile au alocat fonduri pentru aceste lucrări, ritmul consolidării rămâne lent, în special din cauza birocrației, costurilor ridicate și refuzului unor proprietari de a permite intervenții asupra imobilelor. Specialiștii atrag atenția că o strategie mai agresivă și o campanie de conștientizare sunt esențiale pentru a preveni tragedii în cazul unui cutremur major.
Pe lângă eforturile guvernamentale, și cetățenii trebuie să fie responsabili, verificând dacă imobilul în care locuiesc se află pe lista clădirilor cu risc seismic și luând măsuri pentru consolidare, acolo unde este posibil.
Deși România a făcut pași importanți în pregătirea pentru cutremure, rămân încă multe de realizat. Este esențial ca autoritățile să continue implementarea măsurilor de siguranță, iar cetățenii să fie informați și pregătiți pentru a face față eventualelor seisme.
